Mult timp o auzim in preajma noastra.

Ni se pare atat de normal, suntem atat de obisnuiti cu ea incat nici n-o bagam in seama…

Nu ne gandim niciodata cu adevarat la vocea celor de langa noi…

Dar cand nu mai este….

Iti aduci aminte…

Ai vrea sa-ti aduci aminte…

Analizezi…

O cauti prin hatisul amintirilor….

Asculti fiecare modulatie, fiecare sens…Tristete, bucurie, furie, tandrete….

Acum o auzi, o ai in minte, o asculti, o apreciezi, te bucuri….

Am pastrat ani de zile o “voce” in mesageria telefonului…

Era acolo…ca si cum nu plecase niciodata…

Astepta….

O asculti cateodata …cand te napadesc amintirile…cand te apuca dorul…

De fiecare data pare altfel….

Sau e doar timpul ce se asterne, prafuit, peste ea…

Acum intelegi, apreciezi…

Te induioseaza si te intristeaza in acelasi timp…

Daca ai putea sa te intorci in timp…

Daca ai mai avea timp….

Daca ai putea sa-i dai “vocii” timp…

Vocea…

O asculti pana simti ca se pierde…

Pana te iarta ca n-ai descoperit-o pana acum…

N-ai descoperit-o la timp….

Vocea….

 

25 noiembrie 2017

 

Vocea…
Tagged on: