Ma uitam la ea…Fericita…Parca plutea…
Era toata un zambet…Nici nu-si dadea seama ca zambea tot timpul…
Imi sarise in ochi…nu purta nimic…nici cercei, nici lant, nici bratari…
Doar un inel…acel inel…cu diamante…
Motivul zambetului ei…
“Vinovat” de fericirea ei…
Intinde mana pe masa si zambeste alintat…
“Ai renuntat la toate bijuteriile?”
“Doar asta conteaza! Viata ti se schimba cu un singur inel. Iti vine sa crezi? De fapt, nu stii ce va urma. Dar el e speranta si pasul spre o alta etapa a vietii tale. Dintr-o data, vezi totul altfel. Iti faci planuri, ti se schimba prioritatile… vezi altfel oamenii…culorile au alte nuante…”
Rade…
“Pana si cafeaua de dimineata are alt gust…”
“Daca ieri mi-ar fi spus altcineva asta…As fi zambit asa, subtire…cu indulgenta…cu intelegere…cu diplomatie…N-as fi crezut! Asta pentru ca nu-mi plac nuntile. Nu m-am visat in rochie de mireasa…Nu cred in “bucata aia de hartie” zisa certificat de casatorie…Nu cred ca te salveaza sau iti rezolva toate problemele…Nu cred ca-ti da neaparat, siguranta…E o loterie!”
Se uita pe geam ….
“Totusi, cred ca a fi ceruta in casatorie e cea mai frumoasa declaratie de dragoste…Sa stii ca omul acela renunta la el pentru tine…Ca are atata incredere in tine incat iti pune sufletul in palma…iti incredinteaza viata lui…Un simplu inel te intoarce la 180 de grade…Iti rescrie traseul in viata…Iti da responsabilitati noi…
Esti fericita si ti-e teama, in acelasi timp…”
Inelul…
Pentru voi cum e?
6 februarie 2018